3K

La mulţi ani, sănătoşi, voioşi, bănoşi, drăgăstoşi, Judge!

Tango… rusesc

Mioriţa violet

Pe-un picior de plai,
La Izvor, pe Splai,
Iată vin la vale
Pentru confruntare,
Două siluete
Mândre, violete.
Unul e Traian,
Baciul constănţean
Mergând pe furiş,
Şi privind cruciş.
Cu engleza “unsă”,
Şi şuviţa tunsă.
Iar celălalt e,
Lider PSD,
Familist convins,
Prostănac distins,
Care bea şampanii
Când îl bat duşmanii.

Se strânse Băselu’
Şi cu tot cartelu’
Mări se vorbiră
Şi se sfătuiră
Pe l-apus de soare,
Fix la confruntare,
În seara senină
Şi cu lună plină,
Să-i pună lui Geoană,
Sare drept pe rană.
Şi să-i dea încet
Flăcări violet.
Şi cum se gândiră
Îndată porniră.

După doar o tură
Pe Geoană-l făcură
Una-cu-pământu’,
Că s-a dus la Vântu…
Şi cu tot cu Crinu’
El pierdu scrutinu’.

Îmbătat cu suc,
Victor Hrebenciuc
Vine si declară
Că atunci, joi seară,
S-au aprins încet
Flăcări violet,
Luminând în şoapte
Un mandat de-o noapte.

De această dată,
Foarte revoltată,
Mihaela Geoană,
Ca o primă-doamnă,
Declară că ştie
Că a fost magie,
Acuzând frenetic
De-atac energetic,
Căci soţul iubit
Atunci i-a şoptit:
“Au, dragostea mea,
M-a pişcat ceva”.
Şi o ţară-ntreagă
Nu poa’ sa-nţeleagă,
Care vrăjitoare
Ar putea fi-n stare
Să facă magie
La preşedinţie.

Băsescu declară
Ca să ştie-o ţară:
“Vinovat mă fac
De acel atac.
Avea Boc la el
Patru Duracell
Şi m-a sfătuit
Ca să le înghit
C-o să-mi dea vigoare,
Pentru confruntare.
Dar era prea mult,
C-am mâncat iaurt.
Şi vrând să le-ascund
Le-am băgat în fund.
(Şi-acum d-asta par
Şi eu găozar).
Şi-ntr-un plin avânt,
Am scăpat un vânt
Plin de energii,
De la baterii
Ce-a purtat încet
Flăcări violet,
Ce-atârnau cu greu
Prin-prejurul meu.

Şi când a simţit,
Geoană s-a oprit,
A oprit cuvântu’
Că îi place …”Vântu’”.
Din acel moment
N-a mai fost atent
Doar puţin surprins
Fiindcă l-am învins.
Tre’ să spun cinstit
N-aş fi reuşit
Fără-al meu secret:
…..Flăcări violet!”

Hai!…

Hai să dăm mână cu mână
Să furăm tot ce s-adună,
Să-nvârtim hora hoţiei
Pe pământul României!

Ordinea şi cinstea piară!
Piară fraierii din ţară!
Între noi să nu mai fie
Decît jaf şi şmecherie!

Contu-n bancă de te ţine
Vino să te prinzi cu mine
La hoţie cu unire
Şi pe funcţii cu-nfrăţire!

Unde-i unul, nu-i putere
Să se pună de-o avere,
Unde-s doi, puterea creşte
Şi ţara se prăduieşte!

P-amîndoi în fund ne doare
Că în haos ţara moare.
Eu ţi-s frate, tu mi-eşti frate,
Să furăm cât se mai poate!

În guvern hai cu grăbire
Să-l secăm dintr-o sorbire,
Ca să crească banu’ mare
Mai rapid în buzunare.

Dăm pomană ş-un pişcot
Prostului cu drept de vot,
Că oricum în România
Noi facem paranghelia…

sursa: … internetul!

Salvati padurea

autor: judge

Din streşini se-vede apa curgând
Prin minte nu trece nici gând
Hârtia e albă, fără vreun rând
Din streşini se-vede apa curgând

Tăcerea e grea şi adâncă şi-apasă
Se-ntunecă-ncet şi ceaţa se lasă
Hârtia e albă, lucind nemiloasă
Tăcerea e grea şi adâncă şi-apasă

Neagră e noaptea şi somnul nu vine
Umbrele-s reci, departe focul le ţine
Hârtia e albă dar arde destul de bine
Neagră e noaptea şi somnul nu vine.

Pauză

Voi lipsi câteva zile… mă duc să mă caut… şi de mă voi găsi, voi reveni

Las vouă moştenire cafeneaua … s-o grijiţi şi stăpâniţi…, temporar

Aş fi pus o dedicaţie muzicală cu temei, dar am observat că nimic nu vă mai e pe plac… aşa că… dedicaţi-vă-ţi singuri…

Requiem

Azi am găsit fluturaşul meu de varză răpus de detergenţii cu care a cochetat

Ioane, Ioane…

Această “Ioane, Ioane” este varianta cea mai apropiată de versiunile care se cântau în Bucureştii anilor 30′. Varianta Mirabelei Dauer (din ’77), care este aproape identică cu cea a Sofiei Rotaru, este o variantă aparţinând culturii “hai să vorbim în dodii” din care s-a născut ideea teatrului absurd. Interesant e că Sofia Rotaru atribuie eronat “limba moldovenească (?)” ca stând la originea acestei vechi melodii populare Româneşti. Superbă interpretare, Ionuţ! (zice Abrudalba)

AC-72

Trezire la viaţă

Azi mi s-a întâmplat ceva unic: pe când munceam din greu la prepararea unei omlete cu bacon… am auzit un «fâş» scurt, ca şi cum aş fi atins o hârtie, cu poala halatului… evident, nu era cazul… şi, o vreme, mi-am pus problema dacă nu am halucinaţii audio
Mai târziu un pic, stând la masă, vederea mea periferică sesizează o mişcare pe gresie… mă uit, speriată să nu îmi lovească ochiul vreun vizitator urâcios … ştiţi voi, gândacii ăia odioşi de care scapi foarte greu (slavă Domnului, la Pucioasa n-am întâlnit gândaci roşii de bucătărie, deşi se fac în curând doi ani de când blocătăresc aici )…

Fluturele alb al verzei (Pieris brassicæ)

Am rămas cu gura căscată: un fluture alb … superb, mergea pâş-pâş, ca o persoană cu probleme de coloană în criză (cum mi s-a întâmplat mie cândva)… M-am holbat la el vreo zece minute (sau mai puţin – dar mi s-a părut că trece o veşnicie! – punându-mi întrebări «clasice»: cum mama dracului? de unde? cum ) cum traversa bucătăria în diagonală… Am revenit la omleta mea şi la ecranul tv pe care se desfăşura Marşul lui Radetzky în plin avânt gândindu-mă că «musafirul» meu îşi va da duhul curând, gresia nefiind foarte caldă şi, în plus, proaspăt (ieri) dichisită cu detergent specific… Da’ de unde! Curând, aceeaşi facultate vizuală (foaaaarte utilă şoferilor ) mă face să mă mai minunez odată: ‘mnealui zbura… din ce în ce mai voiniceşte… şi, după ce a facut inventarierea ambientului: maşina de spălat… plita (şi ea proaspăt şi temeinic curăţată), spălătorul de vase (cu vagi urme vizibile de detergent ), a ajuns pe un perete (eh, aici era mai uşor de trăit! fără chimicale proaspete, în schimb cu ceva praf natural! ), pe-al doilea… după care… a dispărut! Nu ştiu pe unde s-a aciuit… probabil îşi va da obştescul sfârşit, pentru că primăvara de-afară începe să fie cam răcoroasă şi nu mă-ndur să-l alung din casă!
După ce Georges Prêtre şi-a încheiat prestaţia, m-am repezit în computer şi aflu că numele latinesc al vizitatorului neanunţat e Pieris brassicæ, adică Fluture alb al verzei… dăunator ce se stropeşte cu zeamă de tomate! Eu voi prefera bulionul din frigider la prepararea unei ciorbiţe din aripi de curcan…
Şi mai aflu ceva din enciclopedia omniscientă a internetului:
«Dacă în noul an, primul fluture pe care îl vezi este alb, vei avea un an norocos. Dacă vezi 3 fluturi zburând împreună, înseamnă noroc. Să visezi un fluture printre flori, este semn de belşug. Dacă visezi fluturi în jurul tău, să te aştepţi la veşti din partea unor prieteni pe care nu i-ai văzut de mult.» (http://www.info-portal.ro/articol/superstitii/1079/3/adina-muresan/)

Dacă nu renunţ la blog până atunci, mai stăm de vorbă de azi într-un an… şi vă voi povesti dacă predicţia cu pricina se va fi adeverit

La mulţi ani, lume şi popor virtual!